Cât de periculos e un deșeu considerat „nepericulos”?

Informații generale despre regimul și gestionarea deșeurilor medicale nepericuloase

Ce sunt deșeurile medicale nepericuloase?

Deşeurile medicale sau clinice, cum sunt generic denumite, cuprind deşeurile având caracter potential infecţios, generate în urma actului medical.

Acestea sunt cunoscute în normative ca ”grupa 18 01”. Multe astfel de deșeuri medicale sunt periculoase – mai precis, deșeuri infecţioase, definite ca substanţe cu conţinut de microorganisme viabile sau toxine ale acestora, cunoscute ca producând boli pentru om sau pentru alte organisme vii[1]. Despre acestea puteți citi mai multe aici.

Din perspectivă legislativă, regimul lor este foarte clar: acestea sunt codificate 18 01 conform Catalogului European al Deşeurilor, transpus în legislaţia naţională prin Hotarârea de Guvern nr. 856 din 2002.

Există, însă, și deșeuri medicale de natură nepericuloasă, subsumate aceluiași cod 18 01. Despre aceste deșeuri și despre gestionarea lor vorbim mai jos.

Care sunt deșeurile medicale nepericuloase din spitale?

Printre deșeurile generate de sistemul sanitar există o serie de deseuri nepericuloase (exceptându-le pe cele menajere). Acestea sunt:

18 01 04 – aparate gipsate, lenjerie și îmbrăcăminte necontaminată, scutece de unică folosință provenite de la copii sau de la pacienți adulți

18 01 07 – diverse substanțe chimice, precum cele dezinfectante

18 01 09 – medicamente nepericuloase (altele decat citotoxice/citostatice)

Metode de eliminare a deseurilor medicale, inclusiv nepericuloase

Există proceduri clar reglementate ce trebuie respectate în eliminarea deșeurilor medicale, inclusive a celor considerate nepericuloase.

Potrivit normelor[2] în vigoare, acestea sunt două:

  • D 9: Tratament fizico-chimic (de exemplu: tratarea termică la temperaturi scăzute, denumită și sterilizare); În urma operațiunilor de eliminare D9 rezulta deșeul[3] sterilizat și inertizat din punct de vedere microbiologic. Acest tip de deșeu poate fi depozitat pe deponee conforme, autorizate pentru această grupă de deșeuri (19 02 03) sau folosit drept combustibil alternativ în vederea valorificării energetice, în instalatii autorizate.
  • D10: Incinerare pe sol; Procesul de incinerare generează cenușă de vatră[4]. Aceasta poate fi refolosită ca material de construcție pentru fundația drumurilor sau se poate depozita în deponee pentru deșeuri industriale[5]

Oricare dintre aceste operatiuni este urmată de depozitarea rezultatului obținut, pe deponee conforme, prin operațiunea

  • D1: Depozitare pe sol (exemplu: deponee pentru deșeuri industriale)

Deși aceste deșeuri sunt considerate nepericuloase, este obligatoriu[6] ca eliminarea lor să se facă numai printr-una dintre metodele D9 sau D10 si niciodata prin D1.

Ei bine, de aici încep controversele…

Controversa privind încadrarea deșeului sterilizat

Una dintre situațiile întânite în România și care contravine legislatiei de mediu este încadrarea deșeului sterilizat, rezultat în urma tratarii termice la temperaturi scazute a deseurilor medicale (D9, de mai sus), pe codul 18 01 04.

Această inadvertență este menționată în OMS 1226/2012, Art. 8, alineat 2), care contrazice HG 856/2002. Aceasta din urmă prevede ca deșeurile rezultate în urma operațiilor de tratare a rezidurilor de orice natură, se codifică 19 02 03 sau 19 02 04* și nu 18 01 04.

Codificarea 18 01 04 este în general folosită de spitalele patronate de Ministerul Sănătății care operează sterilizatoare, pentru eliminarea prin depozitare a deseului sterilizat.

Deponeele de deșeuri menajere sau industriale nu dețin, însă, acest cod în autorizațiile de mediu, drept pentru care spitalele ajung să se folosească de coduri din grupa 20 pentru depozitarea finală a deșeului sterilizat.

Controversa scutecelor de unică folosință

Altă situație neconformă cu legislația este eliminarea direct prin depozitarea pe deponeu a scutecelor de unică folosință generate din spitale. Acestea provin de la copii,de la persoane vârstnice sau de la pacienți supuși intervențiilor chirurgicale ale sistemului urinar. În mod obișnuit, aceste deșeuri sunt ambalate în saci de culoare neagră, conform Art. 30 din OMS 1226/2012.

Deși acest tip de deșeu trebuie tratat prin operatiile D9 sau D10 înaintea depozitării, caietele de sarcini în cazul procedurilor de achiziție publică întocmite de unele spitale de stat solicită în mod explicit ambalarea, colectarea și eliminarea scutecelor de unică folosință pentru operatiunea D1, ca deșeu nepericulos, fără niciun fel de tratare prealabilă.

Dacă încadrarea 18 01 04 ar fi folosită corect, niciun deponeu din România nu ar putea accepta acest deșeu fără pre-tratare, pentru că deșeurile medicale, oricare ar fi acestea, nu pot fi depozitate pe gropile de gunoi fără procesare în prealabil, exceptie facând numai deșeul menajer.

Aceasta practică a devenit posibilă ca urmare a inlocuirii Ordinului Ministerului Sanatatii Nr. 219/2002 – ”Normele tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale”. Acesta impunea ca și deșeurile din codul 18 01 04 să fie tratate prin incinerare sau sterilizare termică, alături de toate celelalte tipuri de deșeuri clinice. Insă OMS 219/2002 a fost înlocuit de OMS 1226/2012, iar scutecele de unică folosință ajung deseori direct pe deponee, cel mai probabil din rațiuni bugetare.

În loc de concluzie

Toate tipurile de deșeuri medicale generate de un spital ar trebui să fie tratate printr-una din metodele D9 sau D10, înaintea depozitării pe gropile de deșeuri.

Riscăm să descoperim cazuri de contaminare biologică a deponeelor ce primesc astfel de deșeuri medicale, netratate în prealabil și, pe cale de consecință, și a pânzei de apă freatice.

Se poate ca metodele folosite pentru a putea face față deficitelor bugetare să nu aibă doar urmări în ce privește protectia mediului înconjurator, ci și pentru sănătatea umană în ansamblul ei. Doar o colaborare coerentă intre autoritățile statului va putea duce la revizuirea, aplicarea și verificarea aplicării și respectării normelor legislative.

 

[1] , conform OUG 78/2000, Anexa I E.

[2] Eliminarea tuturor tipurilor de deșeuri medicale se face doar printr-una dintre operatiunile permise de Anexa II A, din OUG 78/2000

[3] Codificarea corectă este 19 02 03, conform HG 856/2002.

[4] Cenușa de vatră este codificată 19 01 11 sau 19 01 12

[5] În functie de buletinele de analiză care determină încadrarea acestora, în conformitate cu Ordinul MMGA Nr. 95/2005

[6] Conform Ordinului Ministerului Sănătății Nr. 1226/2012,  Art. 45, alineat c

Deşeurile medicale nepericuloase, încotro?