Deșeurile medicale și cum se împart ele

Cunoscute și ca ”deșeuri clinice”, deșeurile medicale însumează totalitatea reziduurilor organice și anorganice rezultate din activități clinice. Potrivit legislației în vigoare[1], acestea poartă denumirea de cod 18 01, care subsumează coduri de deşeuri având natură periculoasă, caracterizată de proprietatea H9 (atribuită deşeurilor infecţioase), definite ca substanţe cu conţinut de microorganisme viabile sau toxinele acestora, care sunt cunoscute ca producând boli pentru om sau pentru alte organisme vii, conform Legii 211/2011 privind regimul deşeurilor. Aceste deșeuri se împart în două mari categorii – deșeuri nepericuloase, despre care puteți citi mai multe aici și deșeuri periculoase. Despre acestea din urmă vom vorbi mai pe larg în articolul de față.

Care sunt deșeurile medicale periculoase?

Legea[2] definește clar tipurile de deșeuri medicale periculoase.

  • Deşeurile înţepătoare-tăietoare precum ace, ace cu fir, catetere, seringi cu ac, branule, lame de bisturiu, pipete, sticlărie de laborator ori altă sticlărie spartă sau nu, de unică folosinţă, neîntrebuinţată sau cu termen de expirare depăşit, care a intrat în contact cu material potenţial infecţios (inclusiv recipientele care au conţinut vaccinuri);
  • Deşeurile anatomo-patologice, constând în fragmente din organe şi organe umane, părţi anatomice, lichide organice, material biopsic rezultat din blocurile operatorii, părţi anatomice rezultate din laboratoarele de autopsie, recipiente pentru sânge etc.
  • Deşeurile infecţioase, respectiv deşeurile care conţin sau au venit în contact cu sânge ori cu alte fluide biologice, precum şi cu virusuri, bacterii, paraziţi şi/sau toxinele microorganismelor, perfuzoare cu tubulatură, recipiente care au conţinut sânge sau alte fluide biologice, câmpuri operatorii, mănuşi, sonde şi alte materiale de unică folosinţă, comprese, pansamente şi alte materiale contaminate, membrane de dializă, pungi de material plastic pentru colectarea urinei, materiale de laborator folosite, scutece care provin de la pacienţi internaţi în unităţi sanitare cu specific de boli infecţioase sau în secţii de boli infecţioase ale unităţilor sanitare, cadavre de animale rezultate în urma activităţilor de cercetare şi experimentare
  • Acizi, baze, solvenţi halogenaţi, alte tipuri de solvenţi, produse chimice organice şi anorganice, inclusiv produse reziduale generate în cursul diagnosticului de laborator, soluţii fixatoare sau de developare, produse concentrate utilizate în serviciile de dezinfecţie şi curăţenie, soluţii de formaldehidă, parafină, medicamente etc.
  • Medicamente citotoxice şi citostatice
  • Deşeuri de amalgam de la tratamentele stomatologice

Citește și despre deșeurile medicale nepericuloase și despre drumul deșeurilor spre neutralizare

[1] conform Catalogului European al Deşeurilor, transpus în legislaţia naţională prin Hotărârea de Guvern nr. 856 din 2002

[2] Conform OMS nr. 1226/2012, care are la bază clasificarea prevăzută de H.G. nr. 856/2002