Deșeurile periculoase – importanța eliminării lor corespunzătoare

Toate activitățile umane produc deșeuri, dintre care unele au caracter periculos. Printr-o respectare riguroasă a legislației și urmărirea întocmai a procedurilor, se poate obține un nivel ridicat de protecție a mediului și de reducere a riscurilor pentru sănătatea publică.

Din totalitatea deșeurilor generate de activitatea umană, cele periculoase sunt deşeurile[1] care, din cauza potenţialului de periculozitate (oxidante, foarte inflamabile, inflamabile, iritante, nocive, toxice, toxice pentru reproducere, cancerigene, corozive, infecţioase, sesibilizante, mutagene, ecotoxice etc.) necesită supraveghere, ambalare, colectare, transport și eliminare speciale.

Gestiunea deşeurilor periculoase este o problematică la scară mondială. În mod cert, şi prin definiţie, aceste deşeuri au un impact mare asupra sănătăţii populaţiei şi mediului înconjurător. Generatorii unor astfel de deşeuri vor înţelege potenţialele costuri de responsabilitate asociate cu acest regim riguros de gestionare.

 

De unde provin deșeurile periculoase?

Deșeurile periculoase sunt generate de diferite sectoare de activitate, după cum urmează:

  • Sănătate: deșeurile sunt generate de către unitățile sanitare de toate tipurile (spitale, cabinete, cabinete veterinare, laboratoare, institute, laboratoare de analize) și sunt de tipul: deșeuri infecțioase, tăietoare-înțepătoare, contaminate, reactivi pentru analize și solvenți, substanțe pentru activități foto (revelatoare, fixatoare, filme), dezinfectanți, substanțe chimice neidentificate și ale căror efecte asupra omului sau mediului înconjurător nu sunt cunoscute (de exemplu reziduuri de laborator);
  • Farmaceutice: acele deșeuri generate de farmacii, depozite farmaceutice, laboratoare (medicamente și substanțe de laborator, produse expirate);
  • Industria alimentară: rezultate din activități de creșterea animalelor, procesarea alimentelor, supermarketuri sau din ecarisaj;
  • HORECA (Hoteluri, Restaurante, Cafenele): uleiuri arse sau alterate, ape uzate (contaminate cu detergenți, dezinfectanți), materiale rezultate din renovări (vopsele, lacuri, solvenți);
  • Agricultură: îngrășăminte chimice, substanțe anti-dăunători și ambalajele acestora;
  • Industria chimică: uleiuri și grăsimi industriale, deșeuri petroliere, ape uzate și nămoluri, diverși reactivi chimici, reziduuri galvanice, aditivi, lacuri, vopsele, materiale izolatoare îmbibate cu diverse substanțe), aditivi, coloranți, arome, ambalajele tuturor acestor substanțe
  • Industria auto: provin din spălătorii chimice și auto (uleiuri uzate, dezinfectanți, detergenți, filtre de ulei, substanțe de lustruire, lichid de frână, antigel) și de la benzinării și stații de reîncărcare: uleiuri, reziduuri petroliere, combustibili, ape uzate;
  • Tipografii, ateliere de producție publicitară, ateliere foto: cerneluri, soluții de spălare, ambalaje contaminate, lavete îmbibate, revelator, fixator, ambalajele lor
  • Saloane de frumusețe, frizeriile, cabinetele cosmetice, saloanele de tatuaje
  • Retail non-food: stocuri neconforme, deteriorate, cu defecte (confecții, cosmetice ș.a.)

 

Gestionarea deșeurilor periculoase

Legislația românească prevede normele și obligațiile specifice pentru colectarea separată pe categorii, ambalarea, stocarea temporară, transportul, tratarea şi eliminarea deşeurilor periculoase.

Pentru atingerea țintelor impuse de UE, se recomandă ca gestionarea deșeurilor să fie realizată prin aplicarea conceptului de „gestiune integrată a deșeurilor”, caz în care riscurile de mediu pot fi minimalizate. Scopul primordial al oricărui plan de gestionare a deșeurilor ar fi eliminarea generării deșeurilor la sursă, dar deoarece acest lucru nu este posibil în totalitate, diminuarea cantității de deșeuri rămâne scopul principal.

La nivel industrial, este necesară elaborarea și implementarea tehnologiilor care protejează mediul, care au un necesar energetic cât mai redus și care duc la generarea unor cantități mai mici de deșeuri.

Pe pagina web a Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile și pe pagina Agenției Naționale pentru Protecția Mediului se găsește lista operatorilor economici din țară autorizați din punct de vedere al protecției mediului care au în dotare instalații de eliminare a deșeurilor periculoase.

 

Cum se neutralizează deșeurile periculoase?

Tratamentul general al deșeurilor periculoase urmărește doua căi principale:

 

  • decontaminare termică la temperaturi scăzute (sterilizare)
  • incinerare ecologică

 

Tratarea și eliminarea deșeurilor periculoase este complexă și nu se poate realiza fără existența a trei factori esențiali: tehnologie, dotare tehnică și personal calificat.

Gestionarea deșeurilor trebuie să se realizeze fără a pune în pericol sănătatea umană și fără a dăuna mediului, în special:

 

a) fara a genera riscuri pentru aer, apa, sol, fauna sau floră

b) fara a crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor;

c) fara a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special.

 

Pe de altă parte, generatorul de deșeuri periculoase are obligația de a efectua operațiunile de tratare în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1)-(3) si art. 20 din Legea nr. 211/2011 sau de a transfera aceste operațiuni unui operator economic autorizat care desfășoara activități de tratare a deșeurilor sau unui operator public ori privat de colectare a deșeurilor.

Generatorii de deșeuri, persoane juridice, comerciații, precum și operatorii economici au responsabilitatea să desemneze o persoană din rândul angajaților proprii care să urmărească și să asigure îndeplinirea obligațiilor prevăzute de prezenta lege sau să le delege unei terțe persoane.

 

Când se utilizează sterilizarea și ce emite un sterilizator?

Sterilizarea este una dintre tehnologiile alternative incinerării, recomandată și utilizată la nivel mondial ca soluție pentru tratarea deșeurilor medicale considerate infecțioase. Decontaminarea termică la temperaturi scăzute utilizează căldura umedă (aburul saturat) pentru decontaminarea deşeurilor periculoase, la o temperatură de 134 °C, aceasta realizându-se fără modificări chimice şi fizice şi, implicit, fără eliminare de noxe poluante în mediul înconjurător (aer, apă, sol).

În urma sterilizării rezultă un  amestec inofensiv și inodor care e depozitat pe deponee conforme, ca un deșeu obișnuit, ce poate fi inclusiv folosit mai departe la producerea de energie. La finalul procesului de sterilizare, în atmosferă se emite doar abur, reținut de filtre HEPA și cărbune activ.

 

Incinerarea

Incinerarea este singura metodă permisă în Uniunea Europeană pentru eliminarea deşeurilor anatomopatologice și a substantelor cu regim special (citotoxice/citostatice), precum și a  deșeurilor chimice și farmaceutice.

La finalul procesului de incinerare, rezultă pe de o parte produsul solid – reprezentat de ”cenușa de vatră”, un material mineral inert care este depus la groapa de gunoi și care are efect neutru asupra mediului înconjurător.

Un incinerator emite noxe într-un an cât emit două camioane cu remorcă

Sistemele automate de filtrare, neutralizare şi monitorizare a gazelor cu care sunt dotate instalaţiile moderne de incinerare previn poluarea. De asemenea, incinerarea previne posibila contaminare a pânzei de apă freatică.

În urma incinerării, substantele rezultate ca emisii sunt exclusiv sub forma oxidată (CO – monoxid de carbon, SO2 – dioxid de sulf, Nox – oxizi de azot, pulberi, HCL – acid clorhidric, TOC – carbon organic şi HF – acid fluorhidric). Valorile maximale sunt foarte strict reglementate de legislația națională și europeană în vigoare, fiind vorba despre cantităţi foarte mici, de ordinul miligramelor/m3.

Pentru înțelegerea nivelului de emisii în aer este foarte relevantă o comparaţie: un incinerator emite într-un an cât două camioane cu remorcă.

În plus, este important de subliniat că un incinerator de deşeuri nu emite niciodată, în nicio circumstanţă, hidrogen sulfurat sau amoniac.

România generează anual, conform datelor Eurostat[2] , 267 milioane de tone de deșeuri, din care 0,67 milioane de tone sunt deșeuri periculoase (sub 0,2% din total).

 

[1]Definite în Anexa 4 a Legii 211/2011

[2] date disponibile 2012

http://revistamedicalmarket.ro/articol/deeurile-periculoase-importana-eliminrii-lor-corespunztoare