Drumul deșeurilor periculoase de la sursă la eliminare

Colectarea, ambalarea, transportul și eliminarea deșeurilor medicale periculoase reprezintă o obligație legală riguros reglementată pentru lanțul generator (unitate medicală) – procesator (partener extern specializat). Fiecare dintre proceduri are indicaţii bine definite şi orice abatere poate avea un impact negativ considerabil asupra mediului înconjurător şi sănătăţii oamenilor. Îndeplinirea cu succes a tuturor etapelor se bazează pe o colaborare apropiată între toate persoanele responsabile pe parcursul procesului. Despre cele patru etape ale neutralizării deșeurilor medicale periculoase vorbim în cele ce urmează.

Roluri și responsabilități

Legislația românească prevede şi normele și obligațiile specifice pentru colectarea separată pe categorii, ambalarea, stocarea temporară, transportul, tratarea şi eliminarea deşeurilor medicale, o atenție deosebită fiind alocată deşeurilor medicale periculoase, pentru a preveni contaminarea mediului şi afectarea stării de sănătate.

Acestea se aplică pentru unităţile sanitare, indiferent de forma de organizare, generatorul de deşeuri fiind răspunzător pentru colectarea corectă a deşeurilor medicale rezultate din activitatea sa. Responsabilitatea gestionării acestora în interiorul unității medicale revine, cu diverse roluri, întregului personal, de la îngrijitoare și infirmiere, până la asistente, medici, medic-şef, responsabilul pentru prevenția și combatarea infecțiilor nozocomiale și managerul instituției medicale.

Transportul și neutralizarea/eliminarea acestor deșeuri intră în responsabilitatea operatorilor economici autorizați pentru aceste operațiuni.

Colectarea şi ambalarea

Responsabilitatea îi revine generatorului de deșeuri – adică unitatea medicală. Personalul desemnat să gestioneze deşeurile medicale periculoase are obligația de a colecta separat deşeurile rezultate din activităţile medicale, în funcţie de tipul şi natura deşeului, precum și de a nu amesteca diferite tipuri de deşeuri periculoase şi nici deşeuri periculoase cu deşeuri nepericuloase. Scopul este nu doar de a facilita tratarea și eliminarea specifică, ci și de a asigura protecția personalului care manipulează recipientele și ambalajele colectoare.

Tot la generator se realizează cântărirea deşeurilor, la destinaţie (eliminator final) făcându-se o dublă verificare a greutăţii acestora.

Transportul

Transportul deşeurilor medicale periculoase se realizează pe bază de contract cu operatori economici autorizaţi pentru desfăşurarea acestei activităţi.

În situaţia în care o unitate sanitară este formată din mai multe clădiri situate în zone diferite, transportul deşeurilor medicale periculoase se realizează prin intermediul operatorului economic contractat de către unitatea sanitară respectivă.

Transportul deşeurilor medicale periculoase trebuie realizat în condiţii de securitate şi ambalare stricte, impuse de Normele privind Transportul Deşeurilor periculoase pe Drumurile Publice, conform Convenţiei A.D.R. (Acordul european privind transportul internaţional rutier al mărfurilor periculoase).

Eliminarea

Eliminarea tuturor tipurilor de deşeuri medicale se face, potrivit legii[1], prin una dintre operaţiunile

  • D9 – tratament fizico-chimic (exemplu: tratarea chimică la temperaturi scăzute, denumită şi sterilizare) sau
  • D10 – incinerare pe sol. Oricare din aceste operaţiuni este urmată de depozitarea rezultatului obţinut, pe deponee conforme, prin operaţiunea
  • D1 – Depozitare pe sol (exemplu: deponee pentru deşeuri industriale).

Considerăm că toate tipurile de deşeuri medicale generate de un spital – inclusiv cele nepericuloase – ar trebui să fie tratate prin una din metodele D9 sau D10, înaintea depozitării pe groapa de deşeuri. În caz contrar, există riscul contaminării biologice a deponeelor ce primesc astfel de deşeuri medicale, netratate în prealabil, şi contaminarea ulterioară a pânzei de apă freatică.

Timpul contează!

Legislaţia prevede că unitatea medicală nu poate păstra mai mult de 48h deşeurile medicale în spaţiul de stocare temporară. Colectarea, procesarea şi eliminarea trebuie realizate în maximum 24h.

Informaţii de context

În vederea aderării la Uniunea Europeană, România a adoptat Planul şi Strategia Naţională de gestionare a deşeurilor[2]. Conform principiilor de mediu, deşeurile periculoase care până la 31.12.2008 se depozitau pe gropile de gunoi, contrar măsurilor ecologice impuse de UE la nivelul ţărilor membre, au început să fie gestionate în conformitate cu ierarhia deşeurilor, care presupune în ordine, parcurgerea următoarelor trepte ale piramidei deşeurilor: prevenire, minimizare, reutilizare, reciclare, incinerare şi depozitare.

Legislaţia UE armonizată în România prin implementarea unor Directive Europene şi modelarea acestora astfel încât să se adapteze nevoilor ţării noastre au creat un climat legislativ foarte bine reglementat.

Bibliografie

  • Ordinul Ministerului Sănătăţii Nr.1226 din 03.12.2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale şi a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţi medicale, emis de Ministerul Sănătăţii
  • Hotărârea Guvernului nr. 856/2002
  • Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor republicată în Monitorul Oficial cu numărul 220 din data de 28 martie 2014
  • Hotărârea nr. 1470/2004 privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a deşeurilor
  • Organizaţia Mondială a Sănătăţii
  • http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs253/en/
  • http://www.who.int/topics/medical_waste/en/

[1] Conform Legii nr. 211/2011, Anexa  nr. 2

[2] Implementate prin HG 1470/2004

Segregarea deșeurilor medicale