Turul casei în deșeuri menajere periculoase

România generează anual aproximativ 670.000 de tone de deșeuri periculoase. Dacă în cazul celor provenite din diferite sectoare industriale sau din spitale există atât legislație, cât și infrastructură de colectare și eliminare, pentru deșeurile menajere periculoase reglementările sunt aproximative și infrastructura deficitară sau inexistentă. Ce se întâmplă cu aceste deșeuri?
De cele mai multe ori ajung la pubele și de aici la gropile de gunoi. În absența campaniilor de conștientizare, uneori nici măcar nu este evident pentru consumatori ce produse din gospodărie sunt periculoase pentru mediu și, în cele din urmă, pentru sănătatea publică. Cu atât mai grav cu cât nu există încăpere sau compartiment al casei care să nu fie sursă de deșeuri periculoase.

Camere
Electronicele și electrocasnicele (televizoare, calculatoare, telefoane, ceasuri, aspiratoare) sunt o categorie relativ cunoscută de produse care nu trebuie aruncate la tomberon. Denumite generic DEEE (dispozitive electrice, electronice si electrocasnice) trebuie să beneficieze de un tratament aparte atunci când nu mai sunt utile în gospodării, pentru că au o mulțime de componente cu potențial periculos și, pe deasupra, pentru că multe dintre materialele care intră în alcătuirea lor se pot recicla. La fel stau lucrurile și cu bateriile și acumulatorii. De cealaltă parte, e destul de puțin știut că lămpile cu neon sau becurile economice se încadrează în categoria deșeurilor periculoase. Lămpile cu neon, dar și becurile economice conțin mercur, care poate afecta creierul, măduva spinării, rinichii și ficatul.
Multe de spus și de făcut sunt în ceea ce privește medicamentele și alte produse medicale utilizate la domiciliu, precum acele pentru seringă sau glucometru ori pansamentele folosite. De cele mai multe ori, medicamentele expirate sau pe care pur și simplu nu le mai folosim ajung la gropile de gunoi, deși conțin substanțe chimice intens poluante, care pot provoca îmbolnăviri dacă pătrund în pânza freatică. Se estimează că o cantitate de aproximativ 1.500 de tone de medicamente sfârșește anual la gropile de gunoi din România. Cât despre ace și pansamente, problema este potențialul de transmitere a bolilor.

Bucătărie
Uleiul alimentar uzat este unul dintre cei mai mari poluanți, un litru de ulei folosit și aruncat la chiuvetă contaminând până la un milion de litri de apă. Toate produsele care intră în categoria electrocasnice (DEEE), frigider, aragaz, robot de bucătărie, cafetieră etc., au statutul special înainte amintit. Locul lor nu este la gunoi, ci în centrele de reciclare.

Baie
Multe dintre produsele cosmetice conțin chimicale care pot dăuna mediului. Cap de afiș sunt lacul de unghii, dizolvantul pentru ojă, vopseaua și fixativul pentru păr. Oja și dizolvantul au în compoziție solvenți agresivi: toluenul în cazul lacului de unghii și acetona în cazul dizvolvantului. Vopseaua pentru păr este considerată cel mai nociv produs cosmetic, având în compoziție o mulțime de substanțe chimice cu potențial toxic, precum amoniacul, para-fenilendiamina sau peroxidul de hidrogen. Tuburile de fixativ conțin prin altele și gaze inflamabile, un motiv în plus să nu fie aruncate la întâmplare. Pe lângă acestea, mai trebuie amintite aparatele electrice (DEEE) pentru bărbierit, epilat, periile electrice pentru păr, periuțele de dinți electrice etc.

Debara
Lista de produse din debara care intră în categoria celor periculoase este lungă. Detergenții, dezinfectanții, soluțiile de igienizare, insecticidele – toate ar trebui să fie colectate selectiv și eliminate corect. La fel stau lucrurile și cu diferite produse folosite la renovarea sau întreținerea casei, precum vopseaua cu latex, vopseaua pe bază de ulei, lacul protector, diluanții și produsele de curățare a vopselei, izolanții și etanșanții. Unele dintre acestea pot fi identificate cu relativă ușurință, producătorii fiind obligați să semnaleze pe ambalaje prin simboluri specifice riscuri precum: exploziv, inflamabil, toxic, nociv pentru sănătate sau periculos pentru mediul înconjurător.

Garaj
Benzina, uleiul de motor, filtrele de ulei, antigelul și bateriile uzate intră pe lista scurtă a produselor din garaj care nu ar trebui să sfârșească la pubelă sau la canalizare.

Grădină
În cazul produselor chimice folosite în grădină (pesticide, erbicide, insecticide, îngrășăminte etc.) este destul de cunoscut caracterul lor toxic sau potențialul poluant. Ceea ce nu schimbă cu nimic datele problemei, și aceste produse ajungând de cele mai multe ori la tomberon, din lipsă de alternative.
Consecințele tratării iresponsabile a deșeurilor menajere periculoase sunt numeroase și foarte mari. Printre efectele dăunătoare pentru mediu, oameni și animale se numără contaminarea solului și a aerului, poluarea apelor subterane și a râurilor, riscul crescut de incendiu și afectarea organismului uman sau animal, la toate nivelurile: sistemul nervos central, digestiv, sistemul reproducător şi endocrin, sistemul respirator, sânge, schelet.

Mai multe despre probleme și soluții în eliminarea corectă a deșeurilor menajere periculoase puteți afla de aici.